Obiectul꞉limba română
Tema꞉Rădăcina cuvântului
Scopul꞉
- de a-i familiariza pe elevi cu tema ;
- întărirea deprinderilor de scriere corectă a cuvintelor înrudite;
- dezvoltarea priceperilor de a întroducere ân practică cunoștințele căpătate anterior;
- să remarce exprersivitatea,muzicalitatea și bogăția limbii;
Material didactic: prezentare în Power Point, fișe pentru lucru în perechi și în grup, tablă magnetică.
- Organizarea clasei
Clopoțelul a sunat
În clasă ne-am adunat,
Clasa a 3-a ne numim,
Și româna oi iubim
Pe oaspeți noi îi salutăm
Și în bănci ne așezăm.
În bănci bine stați,
Dați răspunsuri bune
Și pe mine m-ascultați.
O fetiță drăgălașă cu numele Scufița Roșie s-a pornit să ducă , daruri la măicuța sa. Trecând prin pădurea verde ea așa cânta. În drumul ei în cale întâlni mulți prieteni. Și la fiecare oprire prietenii îi dădeau câte o însărcinare.
- Pe parcurs ne vom întâlni cu Scufița Roșie. Dar până atunci verificăm tema de acasă.
- Controlul temei de acasă
- Pentru acasă am pregătit o mică compunere care poartă titlul: "Mâinile mamei" și "Zâmbetul mamei".
(Elevii citesc tema de acasă, urmează schimbul caietelor și scrierea datei. Se atrage atenția poziției la scris)
- Anunțara temei și obiectivelor operaționale
- Problematizare
Se dă poezia:
Multe mame sunt pe lume,
Mame scumpe, mame bune,
Dar din toată lumea-ntreagă,
Una –mi este cea mai dragă,
Știți voi oare cine-i ea?
Asta-i scumpă, mama mea.
- Găsiți cuvintele care se repetă.
- Cum le numim?
- Ce numim cuvinte înrudite?
- Din ce este alcătuit cuvântul?
- Explicația
Același cuvânt poate avea mai multe forme care au parte comună.
Descoperirea
Se scriu în caiet sub dictare următoarele versuri:
Mama-cât de dule sună,
Mama-cât e de duioasă,
Ea în gândul ei ne-adună
Când suntem plecați de-acasă.
- Problematizare
- În trei coplonițe o să scriem formele următoarelor cuvinte.
Mamă, toc,elev, mama, elevului, mamelor, tocurile, mamei, mame, tocul, tocului, elevul, elevilor,tocuri, elevi.
- Lucrăm oral
- Selectăm propozițiile cotecte:
În livadă sunt meri/veri.
Merele/Verele s-au copt.
Mărul/ Vărul cel mare l-am dat prietenului.
Sucul merelor/verelor conține vitamine.
Noi mâncăm ân fiecare zi mere/vere.
- Metoda exercițiului
- De scris propozițiile și de găsit partea comună a cuvintelor ce se repetă:
Eu am o carte. Cartea este nouă. Coperta cărții este lucioasă. Cărțile sunt interesante.
- Determină care cuvinte sunt înrudite și care cuvinte sunt cu sens apropiat:
Casă, căsuță, căscioară, căsoaie,locuință, domiciliu, apartament.
Drum, drumeș, drumușor, alee, stradă.
- Găsește cât mai multe cuvinte ânrudite cu cele subliniate:
A plecat pe mări s-o uite,
Dar sub lună, dar sub stele,
Răsărea la loc pădurea,
Iar corabia –nfrunzea.
Minuta de înviorare. (Cântec despre mama)
- Descoperire
Ascultați textul foarte atent,descoperind cuvintele ce se repetă și indicând partea lor comună:
Mâine e ziua mamei. Îi voi dărui un buchet de flori și cadouri. Dimineața Ionel va trece pe la florărie ca să cumpere btrandafiri. Florăreasa este vecina lui Ionel. Ea îi va face cel mai original buchet din flori proaspete și frumoase.
- Explicația
Partea comună a cuvintelor înrudite se numește rădăcină. Rădăcina se marchează printr-un arc.
- Expunerea
Florile sunt iubite de noi toți. Ele sunt cel mai frumos cadou pentru mame, bunici și surori. Dăruiți flori mamelor.
(Continuă călătoria)
Învățătoarea: Ne întoarcem la Scufița Roșie care se duce la mama cu daruri. La fiecare oprire la rugămintea prietenilor ei Scufița Roșie are de îndeplinit câte o însărcinare. Să o ajutăm.
- Lucru frontal
- Formăm cuvinte noi de la cuvintele: pod, semn,bun, foc.
- Lucru în perechi
Formăm familii de cuvinte de la cuvintele: pădure, lemn, muzică, frunză, casă, grădină, mamă
- Lucru în grup
- Introduceți în petalele florii cele mai frumoase cuvinte pentru cuvintele: mamă, primăvară, familie, pâine.
- Lucru pe variante
- Găsiți cuvintele cu sens opus:
V1 – a îndoi, a încuia, a închide, a coase, a plăti
V2 – făcut, împachetat, înțelenit, înfundat, acoperit
- Lucru frontal
- Găsim rădăcina comună pentru următoarele cuvinte:
Groapă, gropușoară, gropiță, gropar, gropăreasă, gropiș, a ângropa, a dezgropa, dezgropare, dezgropat.
- Lucru individual
Completăm spațiile libere , astfel încțt să obținem cuvinte înrudite:
Lung – lung..., lung..., lung...
Loc – loc..., loc..., loc...
Rădăcină – rădăcin..., rădăcin...
- Lucru oral
Găsim cuvintele cu aceiași rădăcină în textul dat:
Sora mea are o grădină mare. Soțul ei este grădinar. Ei au îngrădit terenul de jur împrejur cu un gard. Cândva majoritatea oamenilor se ocupau cu grădinăritul.
- Generalizare
- Temă pentru acasă
De alcătuit o compunere pe tema "Primăvara", folosind cuvinte înrudite.
|